Reforma europeană a achizițiilor publice: ce s-ar schimba?

Informații generale, fără caracter de consultanță juridică.

Revizuit la 20 octombrie 2026. Comisia Europeană a propus un regulament unic al achizițiilor publice, Public Procurement Act, care să înlocuiască cele trei directive principale din domeniu. Schimbările importante privesc evaluarea calității, accesul la licitații, utilizarea BIM în proiectele mari de construcții și administrarea contractelor după atribuire. Propunerea nu a fost adoptată și nu creează obligații noi în prezent. Dosarul Parlamentului European se află încă în etapa pregătitoare. Stadiul procedurii legislative.

Acest articol explică propunerea europeană și implicațiile sale practice. Pentru legislația națională, SEAP și contractele de construcții reglementate de HG 1/2018, consultați articolul complementar: Ce ar însemna pentru România reforma europeană a achizițiilor publice.

Pragurile UE aplicabile în 2026–2027

Propunerea nu stabilește pragul folosit astăzi într-o procedură. Valorile de mai jos se aplică de la 1 ianuarie 2026, pentru categoriile indicate, fără TVA. Ele delimitează regimul european relevant al procedurii/publicării; nu sunt pragurile naționale de achiziție directă. Serviciile speciale și anumite produse din domeniul apărării au reguli distincte.

De exemplu, aceeași achiziție obișnuită de produse estimată la 180.000 EUR depășește pragul unei autorități guvernamentale centrale, dar nu pe cel subcentral. Încadrarea contractului, valoarea estimată agregată și statutul cumpărătorului precedă comparația numerică. Sub pragul european rămân aplicabile regulile naționale. În România se folosesc echivalentele oficiale în lei aplicabile procedurii; conversia la cursul zilei nu le înlocuiește.

Surse: Regulamentul 2025/2152 — achiziții clasice, 2025/2150 — achiziții sectoriale, 2025/2151 — concesiuni.

Schimbările propuse, pe scurt

Comparația de mai jos folosește Directiva 2014/24/UE ca reper pentru achizițiile publice obișnuite. Achizițiile sectoriale și concesiunile au în prezent directive proprii; propunerea le-ar reuni pe toate trei într-un singur act. Legislațiile naționale pot avea deja cerințe mai stricte în anumite domenii.

Surse: Directiva 2014/24/UE; propunerea Comisiei, articolele 24, 27, 65, 98 și 105–108.

De ce este propusă reforma

Problema depășește lungimea documentațiilor de atribuire. Curtea de Conturi Europeană a constatat, în auditul publicat în 2023, că ponderea procedurilor cu un singur ofertant a crescut de la 23,5% în 2011 la 41,8% în 2021, iar numărul mediu al ofertanților a scăzut de la 5,7 la 3,2. Datele sunt europene și nu descriu fiecare piață națională, dar explică importanța accesului și a concurenței în reformă. Raportul special 28/2023, figura 5.

Pentru o autoritate, mai puține oferte credibile pot însemna o comparație mai slabă a prețurilor și mai puține soluții. Pentru un antreprenor mic, cerințele disproporționate de cifră de afaceri pot bloca participarea unei echipe capabile. O legislație mai bună poate ajuta, însă rezultatele depind și de pregătirea achiziției, de sisteme ușor de folosit și de administrarea consecventă a contractului.

Calitatea: ce ar însemna concret o pondere de 30%?

Articolul 98 propus ar impune, de regulă, cel puțin 30% din punctaj pentru calitate. Pentru contractele cu utilizare intensivă a forței de muncă, ponderea minimă ar fi 50%. Un contract de construcții nu trebuie încadrat automat în această categorie doar pentru că presupune muncitori; contează natura obiectului său.

Textul permite și derogarea de la metoda obișnuită și de la ponderile minime atunci când calitatea este asigurată prin specificații, condiții de executare sau o combinație care include factori de calitate. Autoritatea ar trebui să indice justificarea în rezumatul public al achiziției. Prin urmare, formula „prețul cel mai scăzut va fi interzis fără excepție” ar descrie incorect propunerea. Articolul 98, inclusiv alineatul (5).

Să luăm un proiect fictiv de școală, cu 70 de puncte pentru preț și 30 pentru calitate. Punctajul financiar este calculat prin formula prețul minim / prețul ofertei × 70.

În acest exemplu câștigă oferta B. Formula și punctajele de calitate sunt fictive, nu impuse de propunere. Dificultatea reală constă în definirea avantajelor care justifică cele zece puncte suplimentare și în transformarea performanței promise într-o obligație verificabilă.

Factorii utili pot evalua:

• Reducerea măsurabilă a consumului de energie, calculată printr-o metodă comună.
• Un plan de lucru care permite funcționarea unei clădiri ocupate, evaluat după criterii publicate.
• Experiența persoanelor efectiv desemnate pentru activități importante, atunci când influențează performanța.
• Accesul pentru întreținere, posibilitatea reparării sau timpii de intervenție, susținute prin angajamente verificabile.

O cerință precum „metodologie excelentă” oferă prea puțină orientare. Un rezultat descris clar, dovezile solicitate și o grilă de punctaj permit compararea ofertelor. Calitatea promisă trebuie apoi urmărită la recepție și în administrarea contractului.

Costul pe ciclul de viață: o achiziție ieftină poate fi scumpă în exploatare

Evaluarea costului pe ciclul de viață există deja în directiva actuală. Propunerea îi consolidează rolul: articolul 98 ar include ponderea acestui cost în procentul atribuit calității, iar articolul 99 reglementează metoda.

Varianta B costă cu 40.000 EUR mai mult la cumpărare, dar cu 110.000 EUR mai puțin pe perioada analizată. Calculul simplificat nu include actualizarea financiară, valoarea reziduală, înlocuirea sau eliminarea echipamentului. O evaluare reală trebuie să stabilească ipoteze comune și cerințe de probă înainte de depunerea ofertelor. Articolele 98–99 propuse.

Firmele mici: o barieră financiară mai redusă, cu obligația de a demonstra capacitatea

Plafonul propus pentru cifra de afaceri schimbă atât procentul, cât și baza de calcul: 50% din valoarea anuală estimată, nu 50% din valoarea integrală a unui contract multianual. Excepțiile ar necesita justificare, de exemplu prin riscuri speciale.

Pentru un contract fictiv pe un an, estimat la 6 milioane EUR, plafonul obișnuit al cerinței de cifră de afaceri ar scădea de la 12 milioane EUR, potrivit Directivei 2014/24/UE, la 3 milioane EUR. Aceste sume sunt limite ale cerinței pe care o poate impune autoritatea, nu niveluri obligatorii pentru orice licitație.

Propunerea ar limita și solicitarea experienței exclusiv în contracte publice, dacă aceasta nu este justificată de complexitate sau de obiect. O firmă cu lucrări comparabile pentru clienți privați ar putea avea astfel un acces mai bun. Autoritatea ar continua să evalueze personalul, echipamentele, experiența și capacitatea financiară relevante. Articolul 58 din directivă; articolul 27 propus.

BIM: o cerință de achiziție pentru lucrările mari

Modelarea informațiilor construcției, BIM, organizează informații structurate despre un obiectiv prin procese digitale colaborative. Articolul 65 propus se referă expres la formate deschise, interoperabile și la ciclul de viață al proiectului. Pragul de 25 milioane EUR ar privi valoarea estimată a contractului de lucrări, stabilită potrivit regulilor de calcul aplicabile.

Textul permite limitarea cerinței când aplicarea integrală ar crea o sarcină disproporționată și acoperirea completă prin BIM nu este necesară, precum și excepții legate de securitate sau siguranță publică. Comisia ar primi și competența de a reduce pragul printr-un act delegat, în funcție de extinderea utilizării BIM pe piață. Articolul 65.

Pentru un spital fictiv de 30 milioane EUR, o documentație utilă ar preciza:

• Informațiile necesare la coordonarea proiectării, execuție, predare și exploatare.
• Cine produce, verifică, aprobă și actualizează fiecare livrabil.
• Formatele de schimb, accesul la mediul comun de date și controlul reviziilor.
• Cum verifică beneficiarul completitudinea modelului și calitatea informațiilor.
• Drepturile de utilizare și actualizare a informației după încheierea contractului.

Cerința „se va preda un model BIM”, fără aceste precizări, lasă ofertanții să evalueze servicii diferite. BIM trebuie corelat și cu regulile naționale privind aprobarea proiectelor, răspunderea profesională și documentația de execuție.

Mai mult spațiu pentru negociere, în limite publicate

Propunerea reorganizează procedurile în jurul unei proceduri deschise, al unei proceduri dinamice și al unei proceduri pentru inovare. Procedura deschisă ar putea include negocieri, dacă această posibilitate este anunțată. Denumirea familiară „procedură deschisă” nu ar mai trebui interpretată ca o garanție că negocierea este imposibilă.

Flexibilitatea propusă are limite: nu ar permite schimbarea criteriilor de excludere, de selecție sau de atribuire și nici modificarea substanțială a obiectului. O autoritate care achiziționează servicii de întreținere ar putea discuta organizarea prestării în limitele anunțate; nu ar putea transforma achiziția, prin negociere, într-un contract fără legătură pentru dezvoltarea unui program informatic. Articolele 31–35.

Subcontractarea, furnizorii și plata

Articolul 24 propus permite subcontractarea unor părți din contract, dar interzice subcontractarea integrală, inclusiv transmiterea integrală mai departe în lanț. Impune informarea autorității și permite cerințe justificate și proporționale pentru executarea directă de către contractant a unor sarcini critice identificate. Contractantul ar rămâne răspunzător pentru executare.

Definiția din articolul 6 se concentrează pe asumarea responsabilității pentru o parte din contractul public. Simpla furnizare de bunuri sau componente necesare lucrărilor ori serviciilor este exclusă. Textul recunoaște și că un contract public de furnizare poate include instalarea accesorie. Această ultimă regulă privește clasificarea contractului atribuit de autoritate; nu rezolvă automat toate delimitările dintre furnizor și subcontractant din relațiile ulterioare.

De exemplu, livrarea unor pompe standard cu amplasare accesorie poate fi diferită de asumarea unei instalații complete de pompare, cu integrare, testare și răspundere pentru funcționarea sistemului. Contează obiectul real și responsabilitatea, mai mult decât denumirea de pe factură. Articolele 6 și 24.

Articolul 108 ar impune plata directă a sumelor datorate subcontractantului, la cerere, când natura contractului permite. Documentele achiziției ar stabili mecanismul, inclusiv posibilitatea contractantului de a contesta o plată nedatorată. Plata directă nu ar însemna achitarea fiecărei facturi fără verificarea prestației. Articolul 108.

Modificările contractului: flexibilitatea trebuie justificată

Articolul 105 propus separă ajustările realizate prin mecanisme contractuale clare și justificate obiectiv de modificările reglementate de articolul 106. Aplicarea unei formule de indexare publicate și negocierea unei majorări noi sunt situații diferite.

Articolul 106 ar considera nesubstanțiale modificările de până la 15%, dacă sunt îndeplinite condițiile, inclusiv păstrarea echilibrului economic inițial. Modificările succesive s-ar calcula cumulat. Sunt necesare și nevoi obiective apărute în executare, justificarea necesității și documentarea deciziei. Alte temeiuri privesc necesități suplimentare, împrejurări neprevăzute și anumite înlocuiri ale contractantului.

Un contract fictiv de servicii de 1 milion EUR, pentru care sunt necesare servicii suplimentare de 120.000 EUR, ilustrează diferența. Majorarea de 12% depășește actuala regulă de valoare redusă, sub 10%, pentru servicii. Un alt temei legal actual ar putea totuși fi aplicabil. În regula propusă de 15%, procentul s-ar încadra, dar ar trebui îndeplinite și celelalte condiții.

Referirea la 50% din proiect privește publicarea prealabilă pentru modificări mai mari, cu o excepție pentru urgențe. Nu trebuie prezentată drept plafon maxim universal. Modificarea nu ar putea fi folosită nici pentru a remedia deficiențe ale executării aflate sub controlul contractantului. Articolul 106.

Preferința europeană și conectarea sistemelor digitale

Propunerea introduce instrumente de preferință europeană, cu respectarea accesului protejat prin angajamentele internaționale ale UE. Opțiunile includ condiții de participare sau de origine și avantaje în evaluare. Naționalitatea furnizorului, originea produsului și originea serviciului sunt întrebări distincte.

O preferință de preț folosită în evaluare ar schimba comparația, nu suma facturată. De exemplu, o preferință fictivă de 5% ar putea face ca o ofertă de 1 milion EUR să fie evaluată la 950.000 EUR pentru clasament, fără a schimba prețul de plată de 1 milion EUR. Procentul de 5% este ilustrativ; proiectul nu impune această cotă universală. Articolele 70 și 73–76.

Componenta digitală urmărește conectarea sistemelor de achiziții, reutilizarea informațiilor de eligibilitate și crearea unor spații naționale de date. Articolul 134 ar extinde anumite obligații de informare la contracte de cel puțin 10.000 EUR care îndeplinesc condițiile sale de aplicare, cu termene și disponibilitate pentru minimum zece ani. Accesul ar fi diferențiat: un spațiu de date nu înseamnă publicarea tuturor documentelor confidențiale pentru orice persoană. Articolele 128 și 132–135.

Ce pot pregăti autoritățile și ofertanții

Acestea sunt măsuri de pregătire, nu obligații noi impuse de propunere:

• Autoritățile: verificarea faptului că factorii de calitate măsoară rezultate utile și că angajamentele acceptate sunt urmărite în executare.
• Ofertanții: organizarea dovezilor privind proiectele comparabile, capacitatea echipei și performanța măsurabilă, inclusiv referințe din sectorul privat.
• Echipele de construcții: definirea informațiilor BIM necesare și a responsabilităților înainte de alegerea programelor informatice.
• Administratorii de contract: legături clare între obiect, modificări, aprobări, dovezile executării și plăți.
• Toți participanții: urmărirea dosarului legislativ; actul final poate schimba praguri, excepții și date.

Pentru efectele asupra legislației românești, plăților directe, SEAP și administrării contractelor HG 1, continuați cu articolul dedicat României.

Deja aplicabil: achizițiile din Regulamentul privind industria „zero net”

Unele cerințe de sustenabilitate și reziliență a aprovizionării au deja un temei independent de viitorul Procurement Act. Articolul 25 din Regulamentul 2024/1735 — Net-Zero Industry Act (NZIA) privește achizițiile acoperite de tehnologii „zero net”, inclusiv contractele relevante de lucrări și concesiunile care le încorporează. Nu este o obligație generală pentru orice produs, serviciu sau lucrare.

Echipa de achiziții identifică mai întâi tehnologia și procedura acoperite de art. 25, apoi cerințele de sustenabilitate de mediu și reziliență, actele de punere în aplicare și excepțiile relevante. Limitarea tranzitorie a art. 25(1) la organisme centrale de achiziție și contracte de minimum 25 milioane EUR a fost prevăzută până la 30 iunie 2026; nu reprezintă testul general de încadrare pentru o procedură inițiată în octombrie 2026.

De exemplu, o achiziție acoperită de tehnologie solară necesită o analiză NZIA specifică. Achiziția de papetărie nu intră în aceleași reguli tehnologice doar pentru că autoritatea urmărește un impact de mediu mai mic. Ghidul Comisiei din iulie explică cadrul existent; nu adoptă viitorul Procurement Act. NZIA, art. 25 și 49; anunțul Comisiei, 22 iulie 2026.

Repere legislative de urmărit

• Sesizarea comisiilor Parlamentului, raportul și poziția adoptată.
• Poziția de negociere a Consiliului și diferențele față de textul Comisiei.
• Acordul asupra textului, urmat de adoptarea formală de ambele instituții.
• Publicarea în Jurnalul Oficial: domeniul final, tranziția și datele de aplicare.
• Actele de punere în aplicare/delegate și sistemele operaționale cerute de forma adoptată.

Fișa procedurii din Parlamentul European este reperul pentru stadiul legislativ. O poziție de negociere este o etapă a procedurii, nu o regulă deja aplicabilă unei licitații.

Surse și data revizuirii

Această ediție analizează textul Comisiei din 9 septembrie 2026 și stadiul legislativ verificat la 20 octombrie 2026. Numerele articolelor se referă la propunere, dacă nu este indicat alt act.

• Propunerea integrală COM(2026)590 și anexele.
• Procedura Parlamentului European 2026/0265(COD) și pagina Comisiei despre reformă.
• Directiva 2014/24/UE, reperul actual al comparațiilor pentru achizițiile publice obișnuite.
• Raportul special 28/2023 al Curții de Conturi Europene, pentru datele despre concurență.

Informare juridică. Articolul oferă informații educaționale generale și analiză editorială. Nu reprezintă consultanță juridică și nici o opinie asupra unei proceduri sau a unui contract concret. Propunerea se poate modifica și nu este obligatorie în prezent. Înaintea unei decizii, consultați actele oficiale aplicabile, documentele achiziției și contractul și, dacă este necesar, solicitați asistență calificată. Toate exemplele financiare sunt fictive; explicațiile în limba română nu constituie o traducere oficială a propunerii.