BIM în România: cadrul legal, ștampila verificatorului, PTh și DE

Română · Legislație verificată la 2 octombrie 2026. Articol complementar: CATUC explicat prin exemple practice.

Un model BIM coordonat ajută echipa să proiecteze și să construiască. Pentru folosirea informațiilor în șantier sunt necesare și documentația de proiectare, verificările, semnăturile și autorizațiile aplicabile. Ghidul explică legătura dintre aceste cerințe în România.

Ghidul separă obligațiile legale, reglementările BIM oficiale, angajamentele contractuale și practicile recomandate de management al informației. Accentul este pe clădiri; infrastructura, patrimoniul, cerințele sectoriale și proiectele aflate în tranziție au reguli suplimentare. Exemplele sunt ipotetice.

1. Cadrul legal: oficial nu înseamnă obligatoriu pentru orice proiect

CATUC este Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea 169/2026, publicată în Monitorul Oficial 661 din 10 august 2026 și intrată, ca regulă generală, în vigoare la 25 august 2026. Articolul 575 precizează că aplicarea nu este condiționată de adoptarea legislației subsecvente. Articolele 577, 582 și 583 păstrează însă anumite proceduri și reglementări anterioare. Pentru un proiect mai vechi trebuie stabilit mai întâi regimul tranzitoriu aplicabil. Fișa legislativă oficială; Codul promulgat, art. 575–583.

RTC 8-2022, aprobat prin Ordinul 2221/2023, privește managementul și monitorizarea informațiilor generate în sistem BIM. RTC 9-2022, aprobat prin Ordinul 2224/2023, privește instrumentele pentru generarea și gestionarea datelor digitale aferente construcțiilor. Sunt reglementări tehnice aprobate oficial. Ordinele stabilesc aplicarea pentru proiectele publice-pilot, prevăd criterii ulterioare pentru extinderea aplicării obligatorii, recomandă aplicarea la alte proiecte publice din afara acestui domeniu și tratează investițiile fără finanțare de la bugetul de stat pentru care inițiatorul optează pentru BIM. Denumirea de „ghid” nu face prevederile neoficiale; publicarea nu face însă BIM obligatoriu pentru orice clădire. Ordinul 2221/2023, art. 3–6; Ordinul 2224/2023, art. 3–6.

Articolul 503 alin. (3) din CATUC permite metodologia colaborativă BIM pentru proiectul de autorizare. Articolul 499 alin. (5) condiționează verificarea BIM a conceptului de opțiunea pentru BIM făcută în strategia informatică anterioară. Articolul 408 recunoaște protocoalele BIM în clauzele contractuale adaptate proiectului. Aceste prevederi nu instituie o obligație necondiționată pentru toate proiectele. În schimb, o achiziție, o condiție de finanțare sau un contract poate impune livrabile BIM unei investiții concrete. Trebuie identificată cerința efectivă, categoria proiectului și data aplicării; un termen dintr-o foaie de parcurs nu dovedește singur o obligație universală. Înaintea unei achiziții noi, verificați și eventualele reglementări apărute ulterior. CATUC, art. 408, 499 și 503.

2. Ștampila verificatorului: legea prevede expres alternativa electronică

Pentru proiectarea clădirilor, denumirea uzuală a specialistului este „verificator de proiecte atestat”; în alte domenii reglementate există și terminologia autorizării. Ștampila individuală identifică răspunderea și competența profesională. Nu este o ștampilă obișnuită a societății, un marcaj privind starea unei planșe sau semnătura coordonatorului BIM.

Articolul 5 din OUG 140/2020 îi numește expres pe verificatorii de proiecte și acoperă părțile scrise și desenate ale documentațiilor întocmite sau verificate de specialiștii enumerați. Distinge exemplarele fizice, asumate prin semnătură olografă și ștampilă individuală, de cele electronice, asumate prin semnătură electronică calificată care le înlocuiește pe ambele. Formularea relevantă este: „ține loc atât de semnătură olografă, cât și de ștampilă individuală”. Temeiul acestei opțiuni este articolul 5 din OUG 140/2020. OUG 140/2020, art. 5, Portalul Legislativ; exemplarul publicat de Inspectoratul de Stat în Construcții.

Alternativa are condiții. În normele aprobate prin Ordinul 4134/3875/2020, articolul 3 cere documentele de atestare profesională și dovada dreptului valabil de practică pentru obținerea certificatului. Articolele 13–14 stabilesc atributele profesionale, inclusiv calificarea de verificator, identificatorul atestatului, competențele și autoritatea competentă. Dacă un certificat cuprinde mai multe calificări, documentul trebuie să indice calitatea în care este semnat. Articolul 22 cere fișiere PDF, semnături conforme specificației pentru PDF, validare pe termen lung și păstrare electronică. Articolul 13 din OUG 140/2020 reglementează și verificarea mărcii temporale calificate și a integrității. Normele de aplicare, art. 3, 13–14 și 22; explicațiile OAR.

O imagine lipită a ștampilei, un buton „aprobat”, o semnătură scanată sau orice semnătură electronică aleasă fără aceste condiții nu constituie mecanismul legal descris. Nici imprimarea nu păstrează probele criptografice ale originalului electronic. Se păstrează originalul semnat, se verifică competența profesională și semnăturile și se asigură documentele corespunzătoare emise pentru execuție. Schimbarea suportului nu elimină verificarea, referatul de verificare sau conținutul obligatoriu al proiectului. Cerința expresă privind PDF-ul nu trebuie prezentată drept acceptare automată a unui IFC sau a unui model nativ în locul documentației cerute.

3. Ce urmărește verificarea legală a proiectului

Articolele 440–445 din CATUC leagă regimul general de verificare de clasele de consecințe. CC1/NVP1 plasează responsabilitatea la proiectanți, fără verificare independentă obligatorie a proiectului. CC2/NVP2 presupune verificare calitativă independentă: date de intrare, ipoteze, posibilitatea executării, planșe, completitudine și cerințe fundamentale. CC3/NVP3 adaugă verificări cantitative ale modelelor de calcul, calculelor și concordanței dintre calcule și planșe. CC4/NVP4 adaugă un calcul paralel independent și verificările extinse din articolul 444. Proiectantul stabilește clasa conform articolului 370 și regulilor de clasificare aplicabile; suprafața singură nu ține locul clasificării. Procedurile speciale, inclusiv notificarea, au prevederi proprii.

Articolul 445 identifică PAC, PTh și DE drept faze supuse verificării și cere referatul tehnic de verificare. Această activitate diferă de verificarea coliziunilor sau a proprietăților unui model. Programul poate semnala traversarea unei grinzi de către un canal de ventilație; specialiștii responsabili evaluează soluția și îndeplinesc obligațiile legale aplicabile. Pentru monumente istorice se aplică și cerințele de atestare specifice. CATUC, art. 370 și 440–445.

4. PAC, PTh, DE și BEP sunt livrabile diferite

PAC — Proiect pentru autorizarea construirii — fundamentează decizia de autorizare. PTh — Proiect tehnic de execuție — dezvoltă soluțiile tehnice și economice pentru executarea lucrărilor autorizate. DE — Detalii de execuție — dezvoltă informația necesară construirii, montajului și coordonării soluțiilor. BEP — BIM Execution Plan sau plan de execuție BIM — descrie organizarea managementului informației. Deși denumirile folosesc cuvântul „execuție”, BEP nu înlocuiește PTh sau DE.

Articolul 506 permite desfășurarea etapei de proiectare tehnică într-o fază sau în două, în funcție de dimensiunea și caracteristicile proiectului. Un pachet suficient pentru ofertarea constructorului poate necesita încă detalii pentru execuție. Articolul 513 fundamentează execuția pe PTh, respectarea autorizației și a avizelor tehnice aplicabile. O metodă utilă este un registru al livrabilelor, cu autor, verificator, dată de emitere și specialitate pentru fiecare piesă. Registrul este o recomandare de organizare, nu o fază legală suplimentară. CATUC, art. 503–513.

5. Părțile scrise ale PTh: articolul 508 alin. (2)

Părțile scrise ale PTh cuprind:

• Memoriul de arhitectură privind amplasarea și relațiile cu vecinătățile.
• Descrierea funcțiunilor, circulațiilor, acceselor și fluxurilor.
• Tabloul suprafețelor încăperilor și funcțiunilor, cu suprafețele construite, desfășurate, de nivel și utile.
• Memoriile pe specialități care explică soluțiile structurale și de instalații.

Pachetul cuprinde și:

• Note și breviare de calcul.
• Propunerea de grafic de execuție.
• Caiete de sarcini cu cerințe privind materialele, punerea în operă și acceptarea lucrărilor.

Documentele economice includ bugetul general estimativ al investiției pe baza cantităților pe obiecte și categorii de lucrări, comparația cu anvelopa financiară anterioară și devizul general. Verificați documentele economice folosind lista completă din articolul 508 alin. (2), inclusiv literele j și k. Sunt cerute și estimări actualizate ale costurilor de întreținere și exploatare, după caz.

Documentele pentru perioada de utilizare includ programul de urmărire pe durata execuției și în primii zece ani de exploatare, precum și proiectul de urmărire a comportării, cu măsurători, echipamente și frecvențe. Articolul 508 alin. (2) lit. m atribuie elaborarea acestui din urmă proiect prestatorului lucrărilor de urmărire, pe baza programelor proiectantului. Responsabilitățile pentru aceste piese trebuie repartizate explicit la contractarea proiectului. CATUC, art. 508 alin. (2).

6. Planșele PTh: arhitectură, structură și instalații

Arhitectură — articolul 508 alin. (3)

• Planul de situație.
• Planurile cotate ale tuturor nivelurilor.
• Planuri mobilate și echipate.
• Prevederile privind securitatea la incendiu.
• Secțiuni.
• Fațade cu materiale, finisaje și culori.
• Planul de trasare.
• Detalii semnificative.
• Imagini 3D exterioare și interioare.

Textul indică precizii corespunzătoare unor scări: 1:250, 1:500 sau 1:1000 pentru planul de situație, de regulă 1:100 sau altă scară adecvată pentru planurile generale, respectiv 1:50 sau mai detaliat pentru detaliile semnificative. Cerința imaginilor 3D nu impune, prin ea însăși, un model BIM structurat.

Structură — articolul 508 alin. (4)

• Planuri de săpătură și sprijinire.
• Planuri de fundații și detalii caracteristice.
• Protejarea clădirilor vecine din zona de influență.
• Planuri de cofraj sau de ansamblu pentru nivelurile distincte, cu geometrie și materiale.
• Secțiuni caracteristice.
• Informații privind ordinea construirii și montajului și manipularea, când proiectantul le consideră necesare.

Detaliile tipice de armare, îmbinare sau montaj pentru ofertare sunt condiționate la litera h de relevanță și de cerința contractuală; aceasta nu elimină cerințele ulterioare pentru DE.

Instalații — articolul 508 alin. (5)

• Planuri de amplasare a echipamentelor.
• Planuri pentru rețelele exterioare de incintă.
• Scheme de coloane.
• Scheme funcționale.

Pentru primele două se precizează o acuratețe corespunzătoare scării 1:100. Coordonarea trebuie să stabilească în continuare ocuparea efectivă a spațiilor și interacțiunea cu structura și arhitectura. CATUC, art. 508 alin. (3)–(5).

7. Conținutul DE: articolul 509

Părțile scrise ale DE

• Specificații tehnice.
• Extrase de materiale și fișe tehnice.
• Graficul de execuție actualizat împreună cu executantul.
• Estimarea definitivă a costului lucrărilor pe baza cantităților, cu încadrarea în valoarea anterior agreată, dacă este cazul.
• Devizul general revizuit, dacă este cazul.

DE de arhitectură

• Planuri, secțiuni și fațade detaliate.
• Detalii de travee și scări.
• Toate detaliile constructive necesare execuției.
• Planuri de goluri și tavane.
• Tablouri de finisaje și tâmplărie.
• Secțiuni de coordonare.

Preciziile prescrise merg de la 1:100/1:50 pentru documentația generală de detaliu până la 1:20, 1:10, 1:5 și 1:2 pentru detalii constructive, după necesitate. O etichetă generică de detaliere a modelului nu înlocuiește aceste informații specifice proiectului.

DE de structură

• Planuri de armare, îmbinare și montaj pentru elementele structurale principale și secundare.
• Ancorarea elementelor nestructurale și interfețele structurale/nestructurale.
• După caz, îmbunătățirea terenului, stabilizarea masivelor de pământ sau taluzurilor, epuismente, rețele de monitorizare, etape de fabricare și montaj, instalarea echipamentelor tehnologice și a aparatelor de măsură și control.

DE de instalații

• Planuri de coordonare.
• Detalii de ghene.
• Scheme de detaliu ale sistemelor.
• Planuri și detalii pentru sistemele sau echipamentele care interacționează cu structura și finisajele.

Articolul 509 alin. (6) tratează separat amplasarea echipamentelor și detaliile de instalare din spațiile tehnice: se elaborează atunci dacă echipamentele sunt deja achiziționate; în caz contrar, în etapa 5. Stabiliți termenele de predare înainte de începerea lucrărilor care depind de aceste piese. CATUC, art. 509.

8. Exemplu: modelul s-a schimbat, planșa de execuție nu

Presupunem o clădire ipotetică din CC2. Revizia R06 a modelului coordonat mută un gol pentru instalații într-un perete structural, în timp ce planșa S-104, revizia R05, și calculul aferent reprezintă documentația verificată emisă. Închiderea unei probleme de coordonare nu dovedește că R06 a dobândit statutul de verificare și autorizare al R05.

Proiectanții responsabili evaluează modificarea, actualizează piesele afectate și stabilesc regimul aplicabil de verificare și autorizare. Articolele 293 și 510 diferențiază modificările tehnice locale de cele care afectează autorizarea; articolul 445 alin. (5) delimitează separat răspunderea verificatorului pentru dispozițiile de șantier, cu excepții pentru consolidări și clădiri monument istoric. Încadrați fiecare modificare înainte de emitere și consemnați dacă este necesară verificarea.

O evidență utilă a emiterii identifică revizia exactă a modelului, planșele, calculele și caietele de sarcini afectate, referatul de verificare aplicabil, semnăturile, deciziile proiectantului/beneficiarului și eventuala autorizație modificatoare. Informația înlocuită rămâne trasabilă. Echipa emite apoi constructorului un pachet coerent. Recomandările de evidență ajută la demonstrarea proiectului folosit, fără să creeze o autoritate nouă de aprobare. CATUC, art. 293, 445 alin. (5) și 510.

9. Ce adaugă cercetarea și ce nu poate demonstra

Studiul publicat în 2022 de Ullah, Witt și Lill despre autorizarea pe bază de BIM în Tallinn a folosit șapte interviuri și a identificat factori tehnologici, organizaționali și juridici ai adoptării. Relevanța sa este diferența dintre deținerea unui program de modelare și capacitatea unei organizații de a verifica modele. Un singur caz calitativ nu demonstrează practica administrativă românească sau un procent universal de economie de timp. The BIM-Based Building Permit Process: Factors Affecting Adoption.

Studiul din 2021 realizat de Soliman-Junior și colaboratorii asupra unei unități de asistență medicală primară din Regatul Unit a examinat modul în care cerințele subiective limitează verificarea automată a conformității. Susține repartizarea atentă între controalele automate și judecata profesională. Nu stabilește dreptul românesc și nu demonstrează că toate cerințele de reglementare pot fi verificate prin software. Automated compliance checking in healthcare building design.

Livrabilul practic este, așadar, un ansamblu coordonat și utilizabil legal: modele când sunt cerute sau convenite, documentele prescrise complete, verificarea aplicabilă și o emitere trasabilă pentru execuție. Contractul proiectului trebuie să precizeze livrabilele și ordinea lor de prevalență. Pentru PAC, organizarea de șantier, predare și regimurile de autorizare, continuă cu CATUC explicat. Pentru planificarea informației, vezi BIM Execution Plan și Document Control, în limba engleză.

Informații juridice: Articolul are rol informativ și nu oferă consultanță juridică. Pentru decizii importante, consultați legislația în vigoare și un avocat. Verificați cerințele tehnice ale proiectului împreună cu specialiștii responsabili.